Gestalt pornește de la o idee simplă și greu de aplicat: trecutul se manifestă în prezent. Nu ai nevoie să reconstruiești ce s-a întâmplat la șase ani, pentru că tiparul format atunci e viu acum, în cameră, în felul în care îți ții umerii când vorbești despre mama ta.
De aici vine accentul pe „aici și acum”. Un terapeut Gestalt te va întrerupe cu „ce se întâmplă în corpul tău chiar acum?” tocmai când povestea devine fluentă — pentru că fluența e adesea semnul că povestea a fost spusă de multe ori și nu mai atinge nimic.
Cuvântul german Gestalt înseamnă formă întreagă. Premisa e că experiențele neterminate — o conversație pe care nu ai avut-o, o furie pe care nu ai exprimat-o, un doliu nedus până la capăt — rămân deschise și consumă energie până sunt încheiate într-un fel sau altul.